Trăiesc în ritmul faldurilor rochiței de balet a Annei. Se învârt roz, transparente pe muzica baletelor lui Tchaicovski și nu-mi pot lua ochii de la ele. Și e atâta chemare în ele, chemare spre acea incredibilă stare de deplină libertate a mișcării. Se mișcă grațios, urmând muzica și e atâta bucurie în tremurul lor de parcă s-ar învârti pe Broadway sau pe scena Scalei din Milano. Se învolburează la salturi și piruete și-mi pare că au mândria rochiei cu totul altei Anne, celebre, legendare. Apoi se prăbușesc ostenite asemeni Aurorei ce cade în somnu-i adânc și vrăjit. Trăiesc în ritmul clinchetelor Alexandrei, răsunând de la primele raze de soare cu: "Ai, mama, ai mama, mine go!", la "Ai, mama, Anna, papa!" sau "Apa, mama!/ Mama, chichi!/ "Tico!"/ Nu nani, mama, Anna, nu nani!/ "Go, mama!, Ai, mama!"/ "Inta, mama! Aier!"/ "Gata, mama!"/ "Cata, mama!"/ "Aa, mama!/ "Bai, mama!" etc. etc. [În trad...