De când mi s-a spus că fiecare tânăr are nevoie de un model în viaţă, de o călăuză pe drumurile ei am început şi eu cu obstinaţie să caut şi cu adevărat am descoperit oameni minunaţi în apropiere, căutând mai departe am întâlnit (pe viu sau în cărţi) admirabile personalităţi, doar că nici unul nu devenea Modelul meu, nici unul nu era desăvârşit. Am început să cred despre mine că sunt cusurgie şi trufaşă, că nici un om n-ar putea să-mi împlinească total aşteptările, iar pe atunci nu ştiam mai nimic despre Dumnezeu. Unde să găseşti un rafinat om de cultură, un talentat scriitor, un om care să-şi trăiască viaţa cu demnitate, curaj, sinceritate, fără compromisuri, fără trădări, un prieten, un sfătuitor? Nu l-am aflat în anii adolescenţei, dar nădăjduiesc că n-a venit nici prea târziu. Nu l-am cunoscut personal, dar i-am sorbit cu toată admiraţia cuvintele scrise ca şi cum ar fi fost „rostite” şi pentru mine. Şi nu ştiu ce să preţuiesc mai mult, vasta lui cultură sau tăria şi ...