Regina a murit! Probabil și ceasul absolut din inima Angliei s-a oprit nedumerit pentru o secundă. Suntem așadar de atunci cu o secundă în urma Istoriei ca și cum am vrea să o mai păstrăm un moment pe cea care a fost Regina noastră de când ne știm. Zâmbitoare, senină, stăpână pe sine, mereu cu seriozitate la datorie, o prezență statornică și liniștitoare în inconsistențele și tumulturile zguduitoare ale vremurilor. Pare de necrezut, chiar dacă nu de neașteptat. Până la urmă cât o poate duce o inimă de femeie (oricât de puternică) când tot mai mulți piloni emoționali se năruie în jurul ei? Câți pot spune că au ținut pe umeri decenii de imensă responsabilitate publică cu atâta grație și tărie? Câți au iubit și au apărat cu demnitate și respect o familie măcinată de drame și o instituție mereu în bătaia critică a lumii întregi? Câți au rămas ireproșabili și toleranți când greșelile celor din jur păreau ireparabile? Câți au crezut cu tărie, în momentele cele mai dezolante, că binele c...